geane

geáne s.f. – Lume. Origine necunoscută. Numai în Banat. După DAR, în legătură cu alb. giri „castă”, calabr. jenia, din gr. γενεά „creaţie”. Diculescu, Elementele, 491 şi Giuglea, Dacor., III, 621, pleacă de la gr. γέννα „origine”.
(Dicţionarul etimologic român)

Cuvinte care încep cu literele: ge gea gean

Cuvinte se termină cu literele: ne ane eane