gențiană

GENŢIÁNĂ, genţiane, s.f. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotată sau în formă de clopot; ghinţură (Gentiana). [Pr.: -ţi-a-. – Var.: ghinţiánă s.f.] – Din fr. gentiane, lat. gentiana.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GENŢIÁN//Ă ~e f. 1) Plantă erbacee montană cu flori mari, albastre sau galbene, în formă de clopoţel. 2) Băutură aperitivă preparată din rădăcinile acestei plante. [G.-D. genţianei; Sil. -ţi-a-] /<lat. gentiana, fr. gentiane
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GENŢIÁNĂ s.f. Plantă erbacee din regiunea de munte, cu tulpina înaltă şi cu flori albastre sau galbene; (pop.) ghinţură. [Pron. -ţi-a-, var. ghinţiană s.f. / cf. it. genziana, fr. gentiane, lat. gentiana].
(Dicţionar de neologisme)

GENŢIÁNĂ s. f. plantă erbacee montană cu tulpina înaltă şi cu flori mari, decorative, albastre sau galbene; ghinţură. (< fr. gentiane, lat. gentiana)
(Marele dicţionar de neologisme)

genţiánă s. f. (sil. -ţi-a-), g.-d. art. genţiánei; pl. genţiáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
GENŢIÁNĂ s. (BOT.; Gentiana) ghinţură, (reg.) cupe (pl.), ochincea, serpânţă, fierea-pământului.
(Dicţionar de sinonime)