generalizare dex - definiţie, sinonime, conjugare
GENERALIZÁ, generalizez, vb. I. 1. Tranz. A da o formulare sau o expresie sintetică mai multor situaţii particulare care au unele trăsături comune; a extinde mintal însuşirile comune unui grup de obiecte sau de fenomene asupra tuturor obiectelor şi fenomenelor din clasa respectivă. 2. Tranz. şi refl. A face să fie sau a deveni general2; a (se) extinde sfera de aplicare. ♦ Refl. (Despre boli) A se extinde în întregul organ sau organism. ♦ Tranz. A considera (de obicei fără temei) o întâmplare, o situaţie ca fiind generală. – Din fr. généraliser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GENERALIZÁRE, generalizări, s.f. Acţiunea de a (se) generaliza şi rezultatul ei. ♦ Operaţie logică prin care se trece de la noţiuni cu o sferă mai restrânsă şi un conţinut mai bogat la noţiuni cu o sferă mai largă şi un conţinut mai restrâns. – V. generaliza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A GENERALIZ//Á ~éz tranz. 1) (fapte, fenomene, situaţii etc.) A aplica la un ansamblu sau la majoritatea indivizilor; a extinde asupra unui tot, atribuindu-i caracter general. 2) A prezenta într-o formă sintetică. ~ cele spuse. 3) A folosi extinzând asupra unui ansamblu ceea ce este specific pentru un număr limitat de cazuri. 4) A face să se generalizeze; a universaliza. /<fr. généraliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE GENERALIZ//Á pers. 3 se ~eáză intranz. 1) A deveni general; a căpăta caracter universal; a se universaliza. 2) (despre boli) A se extinde asupra întregului organ sau organism. /<fr. généraliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GENERALIZ//ÁRE ~ări f. 1) v. A GENERALIZA şi A SE GENERALIZA. 2) Operaţie mintală prin care se grupează în acelaşi gen obiecte cu trăsături esenţiale comune. /v. a generaliza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GENERALIZÁ vb. I. tr. 1. A da o formulare sau o expresie sintetică, generală; (fil.) a efectua procesul logic de trecere de la singular sau particular la general. 2. A aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemănătoare; a lărgi, a mări sfera de aplicare. ♦ refl. (Despre boli) A se extinde în întregul organism. [Cf. fr. généraliser, it. generalizzare].
(Dicţionar de neologisme)

GENERALIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) generaliza şi rezultatul ei. ♦ Operaţie logică prin care se trece de la particular la general, extrăgându-se caracterele comune esenţiale unor obiecte asemănătoare. [< generaliza].
(Dicţionar de neologisme)

GENERALIZÁ vb. I. tr. 1. a da o formulare sintetică, generală; (log.) a efectua procesul de generalizare. 2. a aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemănătoare; a lărgi, a mări sfera de aplicare. II. refl. (despre boli) a se extinde în întregul organism. (< fr. généraliser)
(Marele dicţionar de neologisme)

GENERALIZÁRE s. f. acţiunea de a (se) generaliza. ♢ operaţie logică prin care se trece de la particular la general, extrăgându-se caracterele comune esenţiale ale unor obiecte asemănătoare. (< generaliza)
(Marele dicţionar de neologisme)

generalizá vb., ind. prez. 1 sg. generalizéz, 3 sg. şi pl. generalizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

generalizáre s. f., g.-d. art. generalizării; pl. generalizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
GENERALIZÁ vb. (rar) a universaliza. (A ~ unele constatări particulare.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A generaliza ≠ a particulariza
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ge gen gene gener genera

Cuvinte se termină cu literele: re are zare izare lizare