generativ
GENERATÍV, -Ă, generativi, -e, adj. Care generează. ♢ Gramatică generativă = gramatică ce tinde să stabilească regulile de formare a frazelor corecte într-o limbă. – Din engl. generative, fr. génératif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GENERATÍV ~ă (~i, ~e) Care generează; care dă naştere. ♢ Gramatică ~ă gramatică care urmăreşte stabilirea regulilor de formare a frazelor corecte într-o limbă. /<engl. generative
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GENERATÍV, -Ă adj. Care generează, care permite generarea; referitor la generaţie. ♢ Gramatică generativă = gramatică bazată pe analiza regulilor de a forma fraze corecte într-o limbă. [< fr. génératif].
(Dicţionar de neologisme)
GENERATÍV, -Ă adj. 1. care generează, care permite reproducerea; referitor la generaţie (1). 2. gramatică ~ă = gramatică bazată pe analiza regulilor de formare a frazelor corecte într-o limbă. (< engl. generative, fr. génératif)
(Marele dicţionar de neologisme)
generatív adj. m., pl. generatívi; f. sg. generatívă, pl. generatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GENERATÍV ~ă (~i, ~e) Care generează; care dă naştere. ♢ Gramatică ~ă gramatică care urmăreşte stabilirea regulilor de formare a frazelor corecte într-o limbă. /<engl. generative
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
GENERATÍV, -Ă adj. 1. care generează, care permite reproducerea; referitor la generaţie (1). 2. gramatică ~ă = gramatică bazată pe analiza regulilor de formare a frazelor corecte într-o limbă. (< engl. generative, fr. génératif)
(Marele dicţionar de neologisme)
generatív adj. m., pl. generatívi; f. sg. generatívă, pl. generatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)