genial

GENIÁL, -Ă, geniali, -e, adj. înzestrat cu geniu; de geniu, care dovedeşte genialitate. [Pr.: -ni-al] – Din fr. génial.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GENIÁL ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care are geniu; înzestrat cu calităţi creatoare deosebite. Matematician ~. 2) Care este caracteristic pentru genii; de geniu. Invenţie ~ă. Lucrare ~ă. /<fr. génial
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GENIÁL, -Ă adj. Care are geniu; de geniu. [Pron. -ni-al. / < fr. génial, it. geniale].
(Dicţionar de neologisme)

GENIÁL, -Ă adj. care are geniu; de geniu. (< fr. génial, it. geniale)
(Marele dicţionar de neologisme)

geniál adj. m. (sil. -ni-al), pl. geniáli; f. sg. geniálă, pl. geniále
(Dicţionar ortografic al limbii române)