genuin
[Sinonime]
GENUÍN, -Ă, genuini, -e, adj. (Livr.) Natural, veritabil, pur. – Din lat. genuinus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GENUÍN ~ă (~i, ~e) livr. Care nu este denaturat; natural; curat; pur; veritabil. /<fr. génuine, lat. genuinus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GENUÍN, -Ă adj. (Liv.) Natural, veritabil, pur. [Pron. -nu-in. / < lat. genuinus].
(Dicţionar de neologisme)
GENUÍN, -Ă adj. natural, veritabil, pur. (< lat. genuinus)
(Marele dicţionar de neologisme)
genuín adj. m., pl. genuíni; f. sg. genuínă, pl. genuíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
GENUÍN adj. v. natural, pur, veritabil.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GENUÍN ~ă (~i, ~e) livr. Care nu este denaturat; natural; curat; pur; veritabil. /<fr. génuine, lat. genuinus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
GENUÍN, -Ă adj. natural, veritabil, pur. (< lat. genuinus)
(Marele dicţionar de neologisme)
genuín adj. m., pl. genuíni; f. sg. genuínă, pl. genuíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
GENUÍN adj. v. natural, pur, veritabil.
(Dicţionar de sinonime)