geochimie
GEOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază răspândirea şi deplasarea elementelor chimice care alcătuiesc scoarţa Pământului. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géochimie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GEOCHIMÍE f. Ramură a chimiei care se ocupă cu studiul elementelor chimice din scoarţa Pământului. /<fr. géochimie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GEOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care se ocupă cu studiul reacţiilor chimice dintre elementele care alcătuiesc scoarţa Pământului. [Gen. -iei. / < fr. géochimie].
(Dicţionar de neologisme)
GEOCHIMÍE s. f. ştiinţă care studiază constituţia chimică a globului terestru. (< fr. géochimie)
(Marele dicţionar de neologisme)
geochimíe s. f. (sil. ge-o-) → chimie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GEOCHIMÍE f. Ramură a chimiei care se ocupă cu studiul elementelor chimice din scoarţa Pământului. /<fr. géochimie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
GEOCHIMÍE s. f. ştiinţă care studiază constituţia chimică a globului terestru. (< fr. géochimie)
(Marele dicţionar de neologisme)
geochimíe s. f. (sil. ge-o-) → chimie
(Dicţionar ortografic al limbii române)