geodă
GEÓDĂ, geode, s.f. 1. Agregat de minerale format prin depunere în cavităţile largi ale rocilor. 2. (Med.) Cavitate patologică în diverse ţesuturi. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géode.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GEÓDĂ s.f. 1. Cavitate a unei roci căptuşite cu minerale cristalizate; druză. 2. Cavitate patologică în diverse ţesuturi (oase, plămâni). [< fr. géode, cf. lat., gr. geodes].
(Dicţionar de neologisme)
GEÓDĂ s. f. 1. masă de minerale căptuşită cu cristale, depuse în cavităţile rocilor; druză. 2. cavitate patologică în diverse ţesuturi (oase, plămâni). (< fr. géode, gr. geodes)
(Marele dicţionar de neologisme)
geódă s. f. (sil. ge-o-), g.-d. art. geódei; pl. geóde
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GEÓDĂ s.f. 1. Cavitate a unei roci căptuşite cu minerale cristalizate; druză. 2. Cavitate patologică în diverse ţesuturi (oase, plămâni). [< fr. géode, cf. lat., gr. geodes].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
geódă s. f. (sil. ge-o-), g.-d. art. geódei; pl. geóde
(Dicţionar ortografic al limbii române)