geruit dex - definiţie, sinonime, conjugare
GERUÍ, pers. 3 geruieşte, vb. IV. Intranz. A se face, a fi foarte frig, a se lăsa ger. – Ger + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GERUÍT, -Ă, geruiţi, -te, adj. Cu ger, îngheţat. – V. gerui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A GERU//Í ~iésc 1. intranz. A fi ger; a fi frig foarte mare. 2. tranz. (rufe) A scoate la ger să se usuce (şi să se înălbească). /ger + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GERUÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A GERUI. 2) Care este atins de ger; puţin îngheţat. /v. a gerui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

geruí vb., ind. prez. 3 sg. geruiéşte, imperf. 3 sg. geruiá; conj. prez. 3 sg. geruiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ge ger geru gerui

Cuvinte se termină cu literele: it uit ruit eruit