ghecet

ghecét (-te), s.n. – Vad. – Var. ghecit. Tc. geçit (Şeineanu, III, 56), cf. bg. gecid. Sec. XVIII, înv.
(Dicţionarul etimologic român)

Cuvinte care încep cu literele: gh ghe ghec ghece

Cuvinte se termină cu literele: et cet ecet hecet