ghiborț

GHIBÓRŢ, ghiborţi, s.m. Peşte de apă dulce, de culoare verde-măslinie, cu capul scurt şi cu aripile dorsale contopite, terminate cu ghimpi (Acerina cernua). [Var.: ghigórţ s.m.] – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GHIBÓRŢ ~i m. Peşte dulcicol de talie mică, de culoare verde-măslinie, cu cap scurt şi cu înotătoarele dorsale ghimpoase. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ghibórţ s. m., pl. ghibórţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
GHIBÓRŢ s. (IHT.; Acerina cernua) (reg.) ghelci, ghelmes, moş, răspăr.
(Dicţionar de sinonime)