ghilosi
[Conjugare]
GHILOSÍ, ghilosesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se spăla mult cu săpun; p. ext. a se găti, a se dichisi, a se ferchezui. – Cf. g h i l i.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A GHILOS//Í ~ésc tranz. reg. (faţa şi corpul) A spăla mult. /<Din a ghili
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ghilosí (ghilosésc, ghilosít), vb. – (Mold.) A spăla, a curăţa. Probabil de la bili, cu pronunaţarea mold. ghili şi cu un infix expresiv (Graur, BL, IV, 106). Nu este probabilă der. propusă de Capidan, în DAR, din ngr. γυαλίζω „a cizela”.
(Dicţionarul etimologic român)
ghilosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ghilosésc, imperf. 3 sg. ghiloseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ghiloseáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A GHILOS//Í ~ésc tranz. reg. (faţa şi corpul) A spăla mult. /<Din a ghili
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
ghilosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ghilosésc, imperf. 3 sg. ghiloseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ghiloseáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)