ghimirlie
GHIMIRLÍE, ghimirlii, s.f. 1. Ferăstrău cu pânza (II 1) îngustă. 2. Casă mică şi sărăcăcioasă. [Var.: ghimerlíe s.f.] – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GHIMIRLÍ//E ~i f. Ferăstrău cu pânză îngustă, folosit de dogari şi de dulgheri. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ghimirlíe s. f., art. ghimirlía, g.-d. art. ghimirlíei; pl. ghimirlíi, art. ghimirlíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GHIMIRLÍ//E ~i f. Ferăstrău cu pânză îngustă, folosit de dogari şi de dulgheri. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)