ghinionist
[Sinonime]
GHINIONÍST, -Ă, ghinionişti, -ste, s.m. şi f., adj. (Persoană) care are ghinion, care este urmărită de ghinion. [Pr.: -ni-o-] – Ghinion + suf. -ist.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GHINIONÍ//ST ~stă (~şti, ~ste) şi substantival (despre persoane) Care are ghinion; cu ghinion. /ghinion + suf. ~ist
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GHINIONÍST, -Ă s.m. şi f., adj. (Cel) care are ghinion. [< ghinion + -ist].
(Dicţionar de neologisme)
GHINIONÍST, -Ă s. m. f., adj. (cel) care are ghinion. (< ghinion + -ist)
(Marele dicţionar de neologisme)
ghinioníst s. m. (sil. -ni-o-), pl. ghinioníşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
GHINIONÍST adj. nenorocos, păgubos, (fam.) nebaftos. (Om ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GHINIONÍ//ST ~stă (~şti, ~ste) şi substantival (despre persoane) Care are ghinion; cu ghinion. /ghinion + suf. ~ist
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
GHINIONÍST, -Ă s. m. f., adj. (cel) care are ghinion. (< ghinion + -ist)
(Marele dicţionar de neologisme)
ghinioníst s. m. (sil. -ni-o-), pl. ghinioníşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
GHINIONÍST adj. nenorocos, păgubos, (fam.) nebaftos. (Om ~.)
(Dicţionar de sinonime)