ghiulea dex - definiţie, sinonime, conjugare

ghiulea

GHIULEÁ, ghiulele, s.f. Proiectil sferic folosit la tunurile de tip vechi, cu ţeava neghintuită; (prin confuzie) obuz. – Din tc. gülle.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GHIUL//EÁ ~éle f. Proiectil sferic de metal (cu sau fără substanţă explozivă), folosit în vechea artilerie. [Art. ghiuleaua] /<turc. gülle
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ghiuleá (ghiuléle), s.f. – Proiectil de tun. – Mr., megl. ghiule. Tc. ǵülle (Şeineanu, II, 183; Lokotsch 730), cf. alb. ǵülje, bg. giulle.
(Dicţionarul etimologic român)

ghiulea, ghiulele s.f. (sport.) 1. minge şutată cu putere (în fotbal). 2. minge violentă catapultată (în handbal) 3. puc izbit violent cu crosa (în hochei). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

ghiuleá s. f. (sil. ghiu-), art. ghiuleáua, g.-d. art. ghiulélei; pl. ghiuléle
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: gh ghi ghiu ghiul ghiule

Cuvinte se termină cu literele: ea lea ulea iulea hiulea