gingașe

GÍNGAŞ (GINGÁŞ), -Ă, gingaşi, -e, adj. 1. (Despre fiinţe şi obiecte) Plăpând, firav; delicat, fin¹. ♦ (Despre manifestările fiinţelor) Plin de delicateţe (sufletească); sensibil. 2. (Despre oameni şi animale) Mofturos, dificil la mâncare. ♦ (Despre plante) Care nu rezistă la frig sau la căldură excesivă. 3. (Despre lucruri, acţiuni etc.) Care cere multă pricepere pentru a putea fi dus la bun sfârşit; anevoios, dificil. – Din magh. dial. dsingás.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GÍNGAŞ ~ă (~i, ~e) 1) şi adverbial (despre fiinţe şi despre manifestările lor, despre lucruri etc.) Care este foarte delicat şi sensibil la influenţele exterioare; plin de sensibilitate şi delicateţe; fin. 2) şi fig. Care are o construcţie lipsită de vigoare; delicat; firav; plăpând; slab. Pisică ~ă. Floare ~ă. 3) (despre lucruri, acţiuni) Care cere multă pricepere şi eforturi deosebite la realizare; greu de realizat; dificil. /<ung. dsingás
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

gíngaş / gingáş (-şe), adj. – 1. Delicat, fragil, care se fărîmă. – 2. Delicat, iubitor. – 3. Delicat, complicat, dificil. – 4. Răsfăţat. Mag. dial. dsingás, zsingás, în loc de gyengyés (Miklosich, Fremdw., 89; Cihac, II, 501; Berneker 300; Gáldi, Dict., 91; DAR), cf. sb., cr., slov. gingav „debil, leneş”. Sec. XVII. – Der. gingăşi, vb. refl. (a slăbi, a deveni firav; a se răsfăţa, a face nazuri); gingăşie, s.f. (delicateţe).
(Dicţionarul etimologic român)

gíngaş adj. m., pl. gíngaşi; f. sg. gíngaşă, art. gíngaşa, pl. gíngaşe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
GÍNGAŞ adj. 1. v. delicat. 2. v. debil. 3. v. dificil.
(Dicţionar de sinonime)

GÍNGAŞ adj. v. dificil, mofturos, năzuros.
(Dicţionar de sinonime)