glonțan

GLONŢÁN, glonţane, s.n. (Rar) Glod (2). – Din glonţ + suf. -an.
(Dicţionarul limbii române moderne)

glonţán,-ă, glonţáni, glonţáne, adj. (reg.) vârtos ca glonţul; zgrunţuros.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

Cuvinte care încep cu literele: gl glo glon glont glonta

Cuvinte se termină cu literele: an tan ntan ontan lontan