GLORIFICATÓR, -OÁRE adj., s.m. şi f. (Cel) care glorifică. [Cf. fr. glorificateur].
(Dicţionar de neologisme)
GLORIFICATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care glorifică. (< fr. glorificateur)
(Marele dicţionar de neologisme)
glorificatoáre s. f., pl. glorificatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
glorificatór s. m., pl. glorificatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
glorificatór adj. m., pl. glorificatóri; f. sg. şi pl. glorificatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
GLORIFICATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care glorifică. (< fr. glorificateur)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
glorificatór s. m., pl. glorificatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
glorificatór adj. m., pl. glorificatóri; f. sg. şi pl. glorificatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)