gnom dex - definiţie, sinonime, conjugare

gnom

GNOM, gnomi, s.m. Fiecare dintre spiritele despre care se credea că locuiesc în interiorul pământului, păzind bogăţiile lui ascunse. – Din fr. gnome.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GNOM ~i m. Mic personaj din poveşti, slut şi deformat, care ar locui în interiorul pământului, păzind comorile ascunse. /<lat. gnomus, fr. gnome
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GNOM s.m. (Mit.) Spirit despre care se credea că locuieşte în fundul pământului, păzind comorile îngropate acolo. [< fr. gnome, cf. it. gnomo, lat. gnomus].
(Dicţionar de neologisme)

GNOM s.n. (Liv.) Sentinţă, proverb, maximă; zicătoare, cugetare, moto. [< it. gnome, cf. gr. gnome].
(Dicţionar de neologisme)

gnom(o)-, -gnomie elem. Cugetare, maximă; sentinţă. (< fr. gnom/o/-, -gmonie, cf. gr. gnome, inteligenţă)
(Marele dicţionar de neologisme)

GNOM1 s. m. (mit.) spirit despre care se credea că locuieşte în fundul pământului, păzind comorile; spiriduş. (< fr. gnome, lat. gnomus)
(Marele dicţionar de neologisme)

GNOM2 s. n. sentinţă, maximă; cugetare, moto. (< gr. gnome)
(Marele dicţionar de neologisme)

GNOM3(O)-, -GNOMÍE elem. „cugetare, maximă; sentinţă”. (< fr. gnom/o/-, -gmonie, cf. gr. gnome, inteligenţă)
(Marele dicţionar de neologisme)

gnom s. m., pl. gnomi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: gn gno

Cuvinte se termină cu literele: om nom