gnozie
GNOZÍE s.f. (Psih.) Recunoaştere a obiectelor cu ajutorul organelor de simţ. – Din fr. gnosie, engl. gnosis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
-GNOZÍE v. -gnoză.
(Dicţionar de neologisme)
GNOZÍE s.f. Recunoaştere a obiectelor cu ajutorul organelor de simţ. [Gen. -iei. / < fr. gnosie, cf. gr. gnosis – cunoaştere].
(Dicţionar de neologisme)
GNOZÍE s. f. recunoaştere a obiectelor cu ajutorul organelor de simţ. (< fr. gnosie)
(Marele dicţionar de neologisme)
gnozíe s. f., art. gnozía, g.-d. gnozíi, art. gnozíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
-GNOZÍE v. -gnoză.
(Dicţionar de neologisme)
(Dicţionar de neologisme)
GNOZÍE s. f. recunoaştere a obiectelor cu ajutorul organelor de simţ. (< fr. gnosie)
(Marele dicţionar de neologisme)
gnozíe s. f., art. gnozía, g.-d. gnozíi, art. gnozíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)