gon

-GON¹ Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „unghi”. [< fr. -gone, cf. gr. gonia].
(Dicţionar de neologisme)

-GON² Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „sămânţă”, „origine”, „naştere”. [< fr. -gone, gr. gone].
(Dicţionar de neologisme)

-GÓN¹ elem. gonio¹-. ()
(Marele dicţionar de neologisme)

-GÓN² elem. gono-. ()
(Marele dicţionar de neologisme)

GON³(O)- elem. „genunchi”. (< fr. gon/o/-, cf. gr. gonys)
(Marele dicţionar de neologisme)