gondola dex - definiţie, sinonime, conjugare
GONDÓLĂ, gondole, s.f. 1. Barcă lungă, puţin adâncă, cu fundul plat, cu prora (şi pupa) ridicată şi încovoiată, manevrată cu o singură vâslă, folosită la Veneţia. 2. Raft, suport în formă de gondolă (1) pe care este aşezată marfa într-un magazin cu autoservire. 3. Nacelă în care se află motorul unui dirijabil. – Din it. gondola, fr. gondole.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GONDOLÁ1, gondolez, vb. I. Tranz. A bomba (o tablă, un placaj etc.). – Din fr. gondoler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GONDOLÁ2, gondolez, vb. I. Refl. (Rar) A se mişca unduindu-se. – Din gondolă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GONDÓL//Ă ~e f. Luntre lungă şi uşoară, cu prora şi pupa încovoiate în sus, condusă cu o singură vâslă şi folosită pentru transportul de persoane (mai ales pe canalurile Veneţiei). /<it. gondola
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

góndólă (gondóle), s.f. – Barcă lungă cu o singură vîslă folosită în Veneţia. It. gondola, prin intermediul fr. gondole. – Der. gondolier, s.m., din fr. gondolier; gondola, vb. refl. (a se bomba; a izbucni în rîs), galicism.
(Dicţionarul etimologic român)

GONDÓLĂ s.f. 1. Barcă lungă încovoiată la proră, care se manevrează cu o singură vâslă, stând în picioare. 2. Gondolă de motor = locaşul în care se plasează motorul avionului atunci când nu se găseşte în fuzelaj; gondolă de dirijabil = nacelă. [< it. gondola].
(Dicţionar de neologisme)

GONDOLÁ vb. I. tr. A bomba (o tablă, un placaj). [< fr. gondoler].
(Dicţionar de neologisme)

GONDÓLĂ s. f. 1. barcă veneţiană lungă, cu fundul plat, încovoiată la proră şi la pupă, care se manevrează cu o singură vâslă, în picioare. 2. locaş în care se plasează motorul avionului atunci când se găseşte în fuzelaj sau echipamentele unui vehicul orbital. ♢ ~ de dirijabil = nacelă. 3. tonetă rotundă care serveşte la prezentarea mărfurilor într-un magazin. (< it. gondola, fr. gondole)
(Marele dicţionar de neologisme)

GONDOLÁ1 vb. I. tr., intr. (despre o tablă, un placaj) a (se) bomba, a (se) gonfla. II. tr. a curba unele elemente de mobilă (spătar, braţe). (< fr. gondoler)
(Marele dicţionar de neologisme)

GONDOLÁ2 refl. (fam.) a se mişca unduindu-se; a se legăna. (gondolă)
(Marele dicţionar de neologisme)

gondólă s. f., g.-d. art. gondólei; pl. gondóle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

gondolá vb., ind. prez. 1 sg. gondoléz, 3 sg. şi pl. gondoleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
GONDÓLĂ s. nacelă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: go gon gond gondo gondol

Cuvinte se termină cu literele: la ola dola ndola ondola