gorneac dex - definiţie, sinonime, conjugare

gorneac

gorneác s.m. – Vînt de miază-noapte, vînt rece. – Var. gorneag. Sb., bg. gornjak (DAR; Conev 37), din sl. gornij „înalt, superior”. În Olt. Din aceeaşi familie fac parte gorniţă, s.f. (înv., balcon), din sl. gorĭnica „etaj superior” şi gorănă, s.f. (bîrnă de acoperiş), din sl. gorĭnĭ „parte de sus”.
(Dicţionarul etimologic român)


Cuvinte care încep cu literele: go gor gorn gorne gornea

Cuvinte se termină cu literele: ac eac neac rneac orneac