gospodărește dex - definiţie, sinonime, conjugare
GOSPODĂRÉŞTE adv. Ca gospodarii (buni); cu chibzuială, cu pricepere. – Gospodar + suf. -eşte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GOSPODĂRÍ, gospodăresc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. şi refl. A conduce sau a face treburile unei gospodării, ale unei instituţii, organizaţii etc. 2. Refl. şi tranz. fact. A întemeia sau a face pe cineva să-şi întemeieze o gospodărie (prin căsătorie); a (se) căpătui. – Din gospodar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GOSPODĂRÉŞTE adv. În mod gospodăresc; ca un bun gospodar. /gospodar + suf. ~eşte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A GOSPODĂR//Í ~ésc 1. intranz. A fi gospodar; a îngriji de o gospodărie. 2. tranz. 1) (gospodării, instituţii, organizaţii) A administra (cu chibzuinţă). 2) A face să se gospodărească. /Din gospodar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE GOSPODĂR//Í mă ~ésc intranz. A deveni gospodar (prin căsătorie); a-şi întemeia o gospodărie. /Din gospodar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

gospodăréşte adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

gospodărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. gospodărésc, imperf. 3 sg. gospodăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. gospodăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
GOSPODĂRÍ vb. v. administra.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Gospodăreştenegospodăreşte
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: go gos gosp gospo gospod

Cuvinte se termină cu literele: te ste este reste areste