grăunță

GRĂÚNŢĂ, grăunţe, s.f. V. grăunte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

grăunţă, grăunţe s.f. 1. (la pl.) bani. 2. bijuterii de aur rupte în bucăţi. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

Cuvinte care încep cu literele: gr gra grau graun graunt

Cuvinte se termină cu literele: ta nta unta aunta raunta