grabnic dex - definiţie, sinonime, conjugare

grabnic

[Sinonime]
GRÁBNIC, -Ă, grabnici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Care se grăbeşte, care arată grabă; care se întâmplă repede, pe neaşteptate; care nu poate aştepta, nu poate întârzia, care trebuie făcut fără întârziere. Mers grabnic. Moarte grabnică. Treabă grabnică. – Grabă + suf. -nic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GRÁBNI//C ~că (~ci, ~ce) şi adverbial 1) (despre persoane şi despre manifestările lor) Care vădeşte grabă; cu grabă. 2) Care trebuie realizat cât mai degrabă; de neamânat; urgent. /grabă + suf. ~nic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

grábnic adj. m., pl. grábnici; f. sg. grábnică, pl. grábnice
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
GRÁBNIC adj., adv. 1. adj. v. iute. 2. adv. v. iute. 3. adv. v. imediat. 4. adv. v. curând. 5. adj., adv. v. prompt. 6. adj. v. urgent.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Grabnicîncet
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: gr gra grab grabn grabni

Cuvinte se termină cu literele: ic nic bnic abnic rabnic