granivor
GRANIVÓR, -Ă, granivori, -e, adj., s.m. şi f. (Pasăre) care se hrăneşte cu seminţe. – Din fr. granivore.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GRANIVÓR ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre păsări) Care se hrăneşte cu seminţe. /<fr. granivore
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GRANIVÓR, -Ă adj. (Despre păsări) Care se hrăneşte cu seminţe. [< fr. granivore].
(Dicţionar de neologisme)
GRANIVÓR, -Ă adj. (despre animale, păsări) care se hrăneşte cu seminţe. (< fr. granivore)
(Marele dicţionar de neologisme)
granivór adj. m., pl. granivóri; f. sg. granivóră, pl. granivóre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GRANIVÓR ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre păsări) Care se hrăneşte cu seminţe. /<fr. granivore
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
GRANIVÓR, -Ă adj. (despre animale, păsări) care se hrăneşte cu seminţe. (< fr. granivore)
(Marele dicţionar de neologisme)
granivór adj. m., pl. granivóri; f. sg. granivóră, pl. granivóre
(Dicţionar ortografic al limbii române)