gravitate

GRAVITÁTE s.f. 1. Aspect extrem de important prin consecinţele neplăcute, primejdioase pe care le poate avea. 2. Seriozitate, severitate, sobrietate extremă (în manifestări, atitudini etc.). 3. (Rar) Greutate, asprime. 4. Gravitaţie. – Din fr. gravité, lat. gravitas, -atis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GRAVITÁTE f. 1) Caracter grav. 2) Stare gravă. 3) Atitudine a celui grav. /<fr. gravité, lat. gravitas, ~atis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GRAVITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a fi grav; însemnătate, importanţă; seriozitate, severitate. 2. (Impr.) Gravitaţie. [Cf. lat. gravitas, fr. gravité].
(Dicţionar de neologisme)

GRAVITÁTE s. f. însuşirea de a fi grav; însemnătate, importanţă excepţională. ♢ seriozitate, severitate. (< fr. gravité, lat. gravitas)
(Marele dicţionar de neologisme)

gravitáte s. f., g.-d. art. gravităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
GRAVITÁTE s. 1. pericol, periculozitate, primejdie, seriozitate, (rar) severitate. (~ bolii de care suferă.) 2. seriozitate, solemnitate. (~ făcu loc jovialităţii.) 3. v. sobrietate.
(Dicţionar de sinonime)

GRAVITÁTE s. v. atracţie universală, gravitaţie.
(Dicţionar de sinonime)