gresie dex - definiţie, sinonime, conjugare

gresie

[Sinonime]
GRÉSIE, gresii, s.f. 1. Rocă sedimentară foarte dură, formată prin cimentarea nisipurilor cu diverse materiale. 2. Cute făcută din gresie (1). 3. Olărie dură şi opacă, având la bază o argilă plastică. [Var.: grézie s.f.] – Cf. alb. g ë r e s ë.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GRÉSI//E ~i f. 1) Rocă sedimentară dură, folosită, mai ales, în construcţii. 2) Bucată din astfel de rocă, cu care se ascut unele obiecte tăioase (cuţitul, coasa, secera etc.); cute. [G.-D. gresiei; Sil. -si-e] /Cuv. autoht.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

grésie (grésii), s.f. – 1. Rocă sedimnetară foarte dură. – 2. Piatră de moară. – 3. Roată de căruţă. – Var. gre(a)să. Mr. greasă. Origine incertă. Se consideră în general der. din alb. gëresë „unealtă a olarului pentru nivelat” (Cihac, II, 718; Meyer 130; Pascu, II, 223; Philippide, II, 715; DAR; Puşcariu, Lr., I, 265; Rosetti, II, 117); însă această explicaţie nu pare suficientă, în ce priveşte semantismul; şi nu se cunoaşte, pînă în prezent, originea cuvîntului alb. După Scriban, din aceeaşi familie cu griş şi grunţ, opinie evident greşită; după Lahovary 330, cuvînt anterior indoeurop. După părerea noastră, trebuie să reprezinte un sl. *kresĭ sau *gresĭ, cf. sb. kresalo, kresivo „amnar”, kresati „a aprinde amnarul”, kresiti se „a scoate scîntei”. Nu este clară legătura acestor cuvinte cu sl. gręda › sb. greda „bîrnă”; cf. grindă; însă în sb. acest cuvînt înseamnă şi „banc de nisip” şi totodată „carcasă, osatură”, care ar putea avea o legătură cu sensul 3 din rom., cf. grindei.
(Dicţionarul etimologic român)

grésie s. f. (sil. -si-e), art. grésia (sil. -si-a), g.-d. art. grésiei; pl. grésii, art. grésiile (sil. -si-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
GRÉSIE s. 1. v. cute. 2. v. perinoc.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: gr gre gres gresi

Cuvinte se termină cu literele: ie sie esie resie