GRIFÁ, grifez, vb. I. Tranz. A marca arborii cu ajutorul grifei. – Din fr. griffer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GRIFÁT, -Ă, grifaţi, -te, adj. (Despre arbori) Care a fost marcat cu grifa. – V. grifa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A GRIF//Á ~éz tranz. (arbori) A marca cu ajutorul grifei (în vederea diferitelor lucrări silvice). /<fr. griffer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GRIFÁ vb. I. tr. A marca cu ajutorul grifei arborii care urmează să fie scoşi din pădure. [< fr. griffer].
(Dicţionar de neologisme)
GRIFÁ vb. tr. a marca arborii cu grifa. (< fr. griffer)
(Marele dicţionar de neologisme)
grifá vb., ind. prez. 1 sg. griféz, 3 sg. şi pl. grifeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GRIFÁT, -Ă, grifaţi, -te, adj. (Despre arbori) Care a fost marcat cu grifa. – V. grifa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GRIFÁ vb. I. tr. A marca cu ajutorul grifei arborii care urmează să fie scoşi din pădure. [< fr. griffer].
(Dicţionar de neologisme)
GRIFÁ vb. tr. a marca arborii cu grifa. (< fr. griffer)
(Marele dicţionar de neologisme)
grifá vb., ind. prez. 1 sg. griféz, 3 sg. şi pl. grifeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)