grinota

[Conjugare]

GRINOTÁ, grinotez, vb. I. Tranz. A decupa o tablă cu poansonul de-a lungul unui contur (trasat). – Din fr. grignoter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GRINOTÁ vb. I. tr. (Tehn.) A decupa o tablă cu ajutorul unui poanson, cu care se dau găuri alăturate de-a lungul unui contur. [< fr. grignoter].
(Dicţionar de neologisme)

GRINOTÁ vb. tr. a decupa o tablă cu ajutorul unui poanson, cu care se dau găuri alăturate de-a lungul unui contur. (< fr. grignoter)
(Marele dicţionar de neologisme)

grinotá vb., ind. prez. 3 sg. grinoteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: gr gri grin grino grinot

Cuvinte se termină cu literele: ta ota nota inota rinota