grizat

GRIZÁ, grizez, vb. I. Tranz. şi refl. (Livr.) A (se) îmbăta (uşor); a (se) ameţi. – Din fr. griser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GRIZÁT, -Ă, grizaţi, -te, adj. (Livr.) Care s-a îmbătat (uşor); ameţit. – V. griza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A GRIZ//Á ~éz tranz. livr. fam. A face să se grizeze. /<fr. griser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE GRIZ//Á mă ~éz intranz. livr. fam. A se îmbăta uşor. /<fr. griser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GRIZÁ vb. I. tr., refl. (Franţuzism) A (se) ameţi de băutură, a (se) îmbăta. [< fr. griser].
(Dicţionar de neologisme)

GRIZÁ vb. tr., refl. (fam.) a (se) ameţi de băutură, a (se) îmbăta (uşor). (< fr. griser)
(Marele dicţionar de neologisme)

grizá vb., ind. prez. 1 sg. grizéz, 3 sg. şi pl. grizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

grizát adj. m., pl. grizáţi; f. sg. grizátă, pl. grizáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
GRIZÁ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)

GRIZÁT adj. v. ameţit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
(Dicţionar de sinonime)