grofoaie
GROFOÁIE, grofoaie, s.f. (Reg.; de obicei depr.) Mare latifundiară maghiară sau germană (având titlul de contesă); soţie de grof. – Grof + suf. -oaie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
grofoáie s. f., art. grofoáia, g.-d. art. grofoáiei; pl. grofoáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
grofoáie s. f., art. grofoáia, g.-d. art. grofoáiei; pl. grofoáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)