grozav

GROZÁV, -Ă, grozavi, -e, adj. 1. Care produce groază (prin aspect, manifestări, consecinţe); groaznic, îngrozitor. 2. Care este extrem de puternic, de violent, de intens, de mare. Vânt grozav. ♦ (Adverbial) Tare, mult; foarte, extrem de... 3. Care iese cu totul din comun prin calităţile sale; remarcabil; excepţional. ♢ Expr. A se crede grozav = a avea o părere exagerat de bună despre sine. ♦ Curajos. ♢ Expr. (Substantivat) A face pe grozavul = a se lăuda, a se mândri (în mod nejustificat) cu calităţile sale, a se grozăvi. – Din bg. grozav.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GROZÁV¹ ~ă (~i, ~e) 1) Care provoacă groază; care înspăimântă; groaznic; înspăimântător; îngrozitor; straşnic; sinistru. 2) şi adverbial Care este neobişnuit; ieşit din comun; extrem de; extraordinar; amarnic; straşnic. ♢ A se crede ~ a avea o părere exagerată despre calităţile sale; a fi încrezut. /<bulg. grozav
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GROZÁV² ~i m. : A (o) face pe ~ul a-şi da aere (având o părere exagerată despre propria persoană). /<bulg. grozav
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

grozáv adj. m., pl. grozávi; f. sg. grozávă, pl. grozáve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
GROZÁV adj. v. diform, hidos, hâd, pocit, schimonosit, slut, strâmb, urât.
(Dicţionar de sinonime)

GROZÁV adj., adv. 1. adj. v. îngrozitor. 2. adj. v. atroce. 3. adj. v. cumplit. 4. adj. v. zdravăn. 5. adv. v. sfâşietor. 6. adj. v. extraordinar. 7. adj. v. bun. 8. adv. v. foarte.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Grozav ≠ obişnuit, ordinar
(Dicţionar de antonime)