GRUPÁ, grupez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) aduna la un loc, a (se) reuni într-un grup. ♦ Tranz. A comasa. 2. Refl. A se alătura unei mişcări, unui curent, unui conducător (militând pentru o idee). 3. Tranz. A împărţi, a repartiza în grupuri. – Din fr. grouper.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GRUPÁT, -Ă, grupaţi, -te, adj. Care formează grupe; strâns (la un loc), adunat. – V. grupa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A GRUP//Á ~éz tranz. 1) A face să se grupeze. 2) A împărţi în grupuri; a clasifica. 3) (întreprinderi) A uni într-o singură unitate (în vederea obţinerii unui randament mai mare); a comasa. /<fr. grouper
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE GRUP//Á mă ~éz intranz. 1) A se reuni într-un grup; a se aduna în grup. 2) A adera la o mişcare pe baza comunităţii de idei, de concepţii sau scopuri. /<fr. grouper
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GRUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) forma în grupuri. [< fr. grouper].
(Dicţionar de neologisme)
GRUPÁ vb. tr., refl. a (se) aduna, a (se) reuni în grup. (< fr. grouper)
(Marele dicţionar de neologisme)
grupá vb., ind. prez. 1 sg. grupéz, 3 sg. şi pl. grupeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
grupát adj. m., pl. grupáţi; f. sg. grupátă, pl. grupáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
GRUPĂ SECUNDÁRĂ s. v. subgrupă.
(Dicţionar de sinonime)
GRUPÁ vb. 1. v. aranja. 2. v. asocia. 3. v. comasa.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GRUPÁT, -Ă, grupaţi, -te, adj. Care formează grupe; strâns (la un loc), adunat. – V. grupa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE GRUP//Á mă ~éz intranz. 1) A se reuni într-un grup; a se aduna în grup. 2) A adera la o mişcare pe baza comunităţii de idei, de concepţii sau scopuri. /<fr. grouper
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GRUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) forma în grupuri. [< fr. grouper].
(Dicţionar de neologisme)
GRUPÁ vb. tr., refl. a (se) aduna, a (se) reuni în grup. (< fr. grouper)
(Marele dicţionar de neologisme)
grupá vb., ind. prez. 1 sg. grupéz, 3 sg. şi pl. grupeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
grupát adj. m., pl. grupáţi; f. sg. grupátă, pl. grupáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
GRUPĂ SECUNDÁRĂ s. v. subgrupă.
(Dicţionar de sinonime)
GRUPÁ vb. 1. v. aranja. 2. v. asocia. 3. v. comasa.
(Dicţionar de sinonime)