grupuleț

GRUPULÉŢ, grupuleţe, s.n. Diminutiv al lui grup; grupuşor. – Grup + suf. -uleţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

grupuléţ s. n., pl. grupuléţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
GRUPULÉŢ s. grupuscul, grupuşor.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: gr gru grup grupu grupul

Cuvinte se termină cu literele: et let ulet pulet upulet