gușat
GUŞÁT, -Ă, guşaţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care are guşă (3). – Guşă + suf. -at.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GUŞÁ//T ~tă (~ţi, ~te) (despre persoane) 1) Care are guşă. 2) Care este bolnav de guşă. /guşă + suf. ~at
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
guşát adj. m., s. m., pl. guşáţi; f. sg. guşátă, pl. guşáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GUŞÁ//T ~tă (~ţi, ~te) (despre persoane) 1) Care are guşă. 2) Care este bolnav de guşă. /guşă + suf. ~at
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)