gunoios

GUNOIÓS, -OÁSĂ, gunoioşi, -oase, adj. (Rar) Plin de gunoi¹; murdar. [Pr.: -no-ios] – Gunoi¹ + suf. -os.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GUNO//IÓS ~ioásă (~ióşi, ~ioáse) (despre terenuri, spaţii) Care conţine (mult) gunoi; cu (mult) gunoi. /gunoi + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

gunoiós adj. m. (sil. -ios), pl. gunoióşi; f. sg. gunoioásă, pl. gunoioáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)