gurguiat

GURGUIÁ, gurguiez, vb. I. Refl. (Înv.) A se îngâmfa, a se fuduli. – Din gurgui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GURGUIÁT, -Ă, gurguiaţi, -te, adj. Care are forma unui gurgui, ţuguiat ca un gurgui. [Pr.: -gu-iat] – V. gurguia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

gurguiá vb., ind. prez. 1 gurguiéz; conj. prez. 3 sg. şi pl. gurguiéze; ger. gurguínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)

gurguiát adj. m., pl. gurguiáţi; f. sg. gurguiátă, pl. gurguiáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)