hârbui dex - definiţie, sinonime, conjugare
HÂRBUÍ, hârbuiesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) preface în hârburi; a (se) hodorogi, a (se) uza, a (se) strica. – Hârb + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A HÂRBU//Í ~iésc tranz. A face să se hârbuiască. /hârb + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE HÂRBU//Í mă ~iésc intranz. 1) (despre obiecte casante) A se preface în hârburi; a se sparge. 2) (despre construcţii, vehicule etc.) A se învechi şubrezindu-se; a se rablăgi. 3) fig. (despre persoane) A-şi pierde vigoarea fizică sau/şi intelectuală; a se rablagi; a se ramoli; a se rebegi. /hârb + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

hârbuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. hârbuiésc imperf. 3 sg. hârbuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. hârbuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
HÂRBUÍ vb. v. degrada, deteriora, învechi, strica, uza.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ha har harb harbu

Cuvinte se termină cu literele: ui bui rbui arbui