hârcă dex - definiţie, sinonime, conjugare
HÂRCĂ, hârci, s.f. 1. Craniu (de mort); ţeastă. 2. Epitet depreciativ dat unei femei bătrâne, urâte şi rele. – Din ucr. hyrka.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HÂR//CĂ ~ci f. pop. peior. 1) Femeie bătrână, urâtă şi rea; hoanghină; hoaşcă. ♢ Baba-hârca fiinţă imaginată ca o vrăjitoare bătrână şi rea; baba-cloanţa. 2) Craniu de om sau de animal mort. /<ucr. hyrka
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

hârcă s. f., g.-d. art. hârcii; pl. hârci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Bába-Hârca s. pr. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

harcá s.f. (reg.) zidul din piatră şi var, ca un brâu, de la temelia casei ţărăneşti.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
HÂRCĂ s. (ANAT.) v. craniu.
(Dicţionar de sinonime)

HÂRCĂ s. v. babornită, cotoroanţă, hoaşcă, zgripţuroaică.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ha har harc

Cuvinte se termină cu literele: ca rca arca