habar dex - definiţie, sinonime, conjugare

habar

HABÁR s.n. 1. (În expr.) A nu avea habar (de sau despre ceva) = a) a nu şti nimic, a nu avea nici o idee despre ceva; b) a nu-şi face griji, a nu-i păsa de ceva. 2. (Reg.; în expr.) Cum (ţi-)e habarul? = cum (îţi) merge? cum stau lucrurile? – Din tc. haber, „veste, informaţie”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HABÁR n. : A nu avea ~ a nu şti absolut nimic; a nu avea idee. ~ de grijă a nu-i păsa; a nu-şi face griji. /<turc. haber, habar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

habár adv. – 1. Veste, cunoştinţă, idee. – 2. Grijă, preocupare. – 3. Subiect. – Var. haber. Megl. aber „veste”, mr. hăbare. Tc. habar, haber (Röesler 605; Şeineanu, II, 192; Lokotsch 763, Ronzevalle 84), cf. ngr. χαμπάρι, alb. haber, bg., sb. haber, iud. sp. haber (Crews, Vox rom., XIV, 303).
(Dicţionarul etimologic român)

habár s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ha hab haba

Cuvinte se termină cu literele: ar bar abar