haiducesc dex - definiţie, sinonime, conjugare
HAIDUCÉSC, -EÁSCĂ, haiduceşti, adj. De haiduc. – Haiduc + suf. -esc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HAIDUCÍ, haiducesc, vb. IV. Intranz. A duce viaţă de haiduc. ♦ Refl. A se face haiduc. – Din haiduc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HAIDUC//ÉSC ~eáscă (~éşti) Care este caracteristic pentru haiduci. Cântec ~esc. /haiduc + suf. ~esc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A HAIDUC//Í ~ésc intranz. A duce viaţă de haiduc; a fi haiduc. /Din haiduc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE HAIDUC//Í mă ~ésc intranz. A se face haiduc; a deveni haiduc. /Din haiduc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

haiducésc adj. m., f. haiduceáscă; pl. m. şi f. haiducéşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)

haiducí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. haiducésc, imperf. 3 sg. haiduceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. haiduceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
HAIDUCÉSC adj. (pop.) ortomănesc. (Cete ~eşti.)
(Dicţionar de sinonime)

HAIDUCÍ vb. (rar) a hoţi, (pop.) a viteji, a voinici. (~ prin codri.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ha hai haid haidu haiduc

Cuvinte se termină cu literele: sc esc cesc ucesc ducesc