handralău dex - definiţie, sinonime, conjugare
HANDRALĂU, handralăi, s.m. (Depr.) Flăcău care umblă după fete. ♢ Expr. (Adverbial) A umbla handralău = a umbla de colo până colo fără nici o treabă; a hoinări. [Var.: hăndrălău s.m.] – Cf. magh. v á n d o r l ó.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HĂNDRĂLĂU, hăndrălăi, s.m. V. handralău.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HANDRALẮ//U ~i m. pop. Tânăr care manifestă interes exagerat faţă de fete; hătălău. /cf. ung. vándorló
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

handralău s. m. (sil. -lău), art. handralăul; pl. handralăi, art. handralăii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ha han hand handr handra

Cuvinte se termină cu literele: au lau alau ralau dralau