hangiu

HANGÍU, hangii, s.m. Persoană care ţine un han². – Din tc. hanci.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HANGÍ//U ~i m. înv. Persoană care ţinea un han; stăpân al unui han. /<turc. hanci
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

hangíu s. m., art. hangíul; pl. hangíi, art. hangíii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
HANGÍU s. (înv.) birtaş, locandier, tractirgiu.
(Dicţionar de sinonime)