hardrock
HARD ROCK, (2) hard rock-uri, s.n. 1. Stil în muzica uşoară şi de jaz cu sonorităţi puternice, obsedante. 2. Cântec în stil hard rock (1). – Din engl. hard rock.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HARD-ROCK ROC/ s. n. 1. stil în muzica rock, bogat în intensităţi sonore puternice, obsedante. 2. cântec în stilul hard rock (1). (< engl. hard-rock)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HARD-ROCK ROC/ s. n. 1. stil în muzica rock, bogat în intensităţi sonore puternice, obsedante. 2. cântec în stilul hard rock (1). (< engl. hard-rock)
(Marele dicţionar de neologisme)