harpagon

HARPAGÓN, harpagoni, s.m. Om avar, zgârcit; zgârie-brânză. [Var.: arpagón s.m.] – Din fr. harpagon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HARPAGÓN ~i m. rar Persoană extrem de zgârcită; zgârie-brânză. /Din Harpagon n. pr.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HARPAGÓN s.m. Om zgârcit, avar; meschin. [Var. arpagon s.m. / < fr. harpagon, cf. Harpagon – eroul piesei „Avarul” de Molière].
(Dicţionar de neologisme)

HARPAGÓN s. m. om foarte zgârcit, avar. (< fr. harpagon)
(Marele dicţionar de neologisme)

harpagón s. m., pl. harpagóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
HARPAGÓN s., adj. v. avar, calic, zgârcit.
(Dicţionar de sinonime)