hască dex - definiţie, sinonime, conjugare
HÁŞCĂ, hăşti, s.f. (Reg.) Copac uscat, cu trunchiul găunos; trunchi găunos de copac. – Cf. ucr. c h a q s s c a „tufiş”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HÁSCĂ s.f. (Reg.) Bucată de piele care se pune la cizmă pentru a lărgi căputa. – Din pol. haska.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HÁŞCĂ hăşti f. pop. Copac uscat cu trunchi găunos. /cf. ucr. chašţa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

háşcă (hắşti), s.f. – Trunchi gol, scobit. Origine necunoscută. În Mold. Pare identic cu haşcă, s.f. (înv., tigaie la armele de foc).
(Dicţionarul etimologic român)

háşcă s. f., g.-d. art. hăştii; pl. hăşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)

háscă s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

háşcă2 s.f. (înv.) mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de puşcă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ha has hasc

Cuvinte se termină cu literele: ca sca asca