hemiptere

HEMIPTÉR, hemiptere, s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu prima pereche de aripi parţial chitinizată şi cu a doua membranoasă; (şi la sg.) insectă care face parte din acest ordin; heteropter. – Din fr. hémiptère.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HEMIPTÉR ~e n. 1) la. pl. Ordin de insecte parazite cu prima pereche de aripi pe jumătate chitinizată, în rest membranoasă, iar cu a doua pereche în întregime membranoasă, cu aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt; heteropter. 2) Insectă din acest ordin; heteropter. [Sil. -mi-pter] /<fr. hémipteres
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HEMIPTÉRE s.n.pl. Ordin de insecte cu aripi foarte scurte, rudimentare sau care au prima pereche de aripi scorţoase în jumătatea bazală şi membranoase în jumătatea terminală; heteroptere; (la sg.) insectă din acest ordin. [Sg. hemipter. / < fr. hémiptères, cf. gr. hemi – jumătate, pteron – aripă].
(Dicţionar de neologisme)

HEMIPTÉRE s. n. pl. heteroptere. (< fr. hémiptéres)
(Marele dicţionar de neologisme)

hemiptér s. n. (sil. mf. -pter), pl. hemiptére
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
HEMIPTÉR s. v. heteropter.
(Dicţionar de sinonime)