heteronomie dex - definiţie, sinonime, conjugare

heteronomie

HETERONOMÍE s.f. Însuşire de a fi heteronom. [Var.: eteronomíe s.f.] – Din fr. hétéronomie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HETERONOMÍE s.f. v. eteronomie.
(Dicţionar de neologisme)

HETERONOMÍE s. f. (fil.) principiu potrivit căruia voinţa subiectului nu are în sine raţiunea propriei acţiuni, ci o derivă din raţiuni externe. ♢ situaţie, acţiune caracterizată prin faptul că este guvernată nu de legi proprii, ci de legi situate sau impuse din afară. ♢ caracterul a ceea ce este heteronom. (< fr. hétéronomie)
(Marele dicţionar de neologisme)

heteronomíe s. f., art. heteronomía, g.-d. heteronomíi, art. heteronomíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: he het hete heter hetero

Cuvinte se termină cu literele: ie mie omie nomie onomie